Mehe: un apellido vasco escrito en aljamía hebraico-navarra [Mehe: euskal abizena, Nafarroako aljamia hebrearrez idatzia]

  • Eunate Mirones Lozano Universidad de Salamanca [Espainia]
Gako-hitzak: h hasperenduna, euskara, hebreera, aljamia, Nafarroako juduak, Erdi Aroa

Laburpena

Artikuluak nabarmentzen du Erdi Aroko testigantza interesgarri bat, euskarazko bokalen arteko H-aren aspirazioari buruzkoa. Erabat arrotza den hizkuntza batetik dator testigantza: hebreera. XIV. mendeko bi eskuizkributan agertzen dira Mehe abizena duten beste hainbeste judu, eta abizen hori letra hebrearrez idatzita dago. Bi kasuetan dokumentua idatzi zuen juduak Mehe abizenaren H-a islatu zuen alfabeto hebrearraren hei letraren bidez. Jatorrian, baita ziur aski Erdi Aroan ere, letra hebrear hori ahoskatzen zen kontsonante hasperendun gisa, garai horretatik gelditu zaizkigun testigantzen arabera.

Estatistikak

66
##plugins.generic.usageStats.noStats##

Erreferentziak

BAER, Y., 1981, Historia de los judíos en la España cristiana (traducción de J. L. Lacave), Madrid.

BELASKO, M., 1999, Diccionario etimológico de los nombres de los pueblos, villas y ciudades de Navarra, Pamplona.

BERGGRÜN, N., 1970, "The Language Spoken by the Jews in the Diaspora as a source for the Study of the Hebrew", Leshonenu, 34, 65-171.

BLAU, Y., 1979, "Non-Phonetic Conditioning of Sound Change and Biblical Hebrew, HebAnRev, 3, 7-15.

BOSCH VILÁ, J., 1969, "Un texto en aljamía hebraico-árabe. Elche 1314", Sefarad, 29, 313-318.

CARRASCO, J.; RAMÍREZ VAQUERO, E.; MIRANDA, F., 1995, Navarra Judaica. Documentos para la historia de los judíos del reino de Navarra: Documentos 1093-1333, vol. 1, Pamplona (NJ).

CARRASCO, J.; RAMÍREZ VAQUERO, E.; MIRANDA, F., 1996, Documentos 1351-1370, vol. 3*, Pamplona.

CARRASCO, J.; RAMÍREZ VAQUERO, E.; MIRANDA, F., 1996, Registros del Sello 1339-1387, vol. 4, Pamplona.

CARRASCO, J.; RAMÍREZ VAQUERO, E.; MIRANDA, F., 1997, Documentos 1334-1350, vol. 2, Pamplona.

CARRASCO, J.; RAMÍREZ VAQUERO, E.; MIRANDA, F., 1998, Documentos 1371-1386, vol. 3**, Pamplona.

CARRASCO, J.; RAMÍREZ VAQUERO, E.; MIRANDA, F., 1998, Regestas e índices de nombres propios, vol. 3***, Pamplona.

CARRASCO, J.; RAMÍREZ VAQUERO, E.; MIRANDA, F., 2002, Registros del Sello 1364-1400, vol. 5, Pamplona.

CARRASCO, J.; RAMÍREZ VAQUERO, E.; MIRANDA, F., 2003, Registros del Sello 1400-1406, vol. 6*, Pamplona.

CASTAÑO, J., 2002, "Nuevos documentos hebraico-aljamiados de Aragón. (1). Fragmentos de un registro contable de pagos de la aljama de Tarazona", Sefarad, 64/2, 315-340. https://doi.org/10.3989/sefarad.2004.v64.i2.519

COHEN, M., 1947, Essai comparatif sur le vocabulaire et la phonétique du chamito-sémitique, París.

GARBELL, I., 1954, "The Pronunciation of Hebrew in Medieval Spain", en Homenaje a Millás-Vallicrosa I, Barcelona, 647-696.

GAVEL, H., 1920, Éléments de Phonétique Basque, Biarritz.

GOSHEN-GOTTSTEIN, M., 1951, "Ha-lashon ha 'ibrit ha-medduberet ke-nóse' le-mehqar", Leshonenu, 17, 231-240.

JIMENO JURÍO, J. M.; SALABERRI ZARATIEGI, P., 2006, Toponimia navarra. VIII. Cuenca de Pamplona. Pamplona/Iruña, Pamplona.

JOÜON, P., 1996, Grammaire de l'hébreu biblique, Roma.

KADDARI, M. Z., 1970, The Medieval Heritage of Modern Hebrew, Tel Aviv.

LACAVE, J. L., 1998, Navarra Judaica. Los judíos del reino de Navarra. Documentos hebreos 1297-1486, vol. 7, Pamplona (NJL).

LAFON, R., 1999, Iker 11 (Vasconiana), Bilbao.

LÍBANO ZUMALACÁRREGUI, Á., 1995, 1997, 1999, Toponimia medieval en el País Vasco, Bilbao, Euskaltzaindia-Academia de la Lengua Vasca.

LÍBANO ZUMALACÁRREGUI, Á., 2008, "Lengua y cultura en la Navarra Medieval: su reflejo en la toponimia", Actas de las III Jornadas de Onomástica de Estella, Bilbao, 423-438.

MAGDALENA NOM DE DÉU, J. R., 1989, Libro de viajes de Benjamín de Tudela, Barcelona.

MILLÁS VALLICROSA, J. M., 1950, "Sobre una moderna dejación de la escritura aljamiada hebraicoespañola", Sefarad, 10, 185-186.

MICHELENA, K., 1977, Fonética Histórica Vasca, San Sebastián.

MORAG, S., "Pronuntiation of Hebrew", Enc. Jud.13.1120-45, 197.

NEBRIJA, E. A., 1989, De vi ac potestate litterarum, (edición, traducción A. Quilis-P. Usábel), Madrid.

NEBRIJA, E. A., 1992, Gramática de la lengua castellana, (edición y estudio de M. A. Esparza y R. Sarmiento), Madrid.

ROSÉN, H., 1986, La nature de l'hébreu medieval, Tel Aviv.

VALLE RODRÍGUEZ, C., 2000, Corpus Hebraicum Nebrissense, Madrid.

VILLASANTE, F. L., 1980, La H en la ortografía vasca, Oñate

Argitaratuta
2009-06-30